împreuna
See also: împreună
Romanian
Etymology
From împreună.
Verb
a împreuna (third-person singular present împreunează, past participle împreunat) 1st conj.
- to join, combine, put together, couple, unite
Conjugation
conjugation of împreuna (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a împreuna | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | împreunând | ||||||
past participle | împreunat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | împreunez | împreunezi | împreunează | împreunăm | împreunați | împreunează | |
imperfect | împreunam | împreunai | împreuna | împreunam | împreunați | împreunau | |
simple perfect | împreunai | împreunași | împreună | împreunarăm | împreunarăți | împreunară | |
pluperfect | împreunasem | împreunaseși | împreunase | împreunaserăm | împreunaserăți | împreunaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să împreunez | să împreunezi | să împreuneze | să împreunăm | să împreunați | să împreuneze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | împreunează | împreunați | |||||
negative | nu împreuna | nu împreunați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.