îngrămădi
Romanian
Etymology
From grămadă.
Verb
a îngrămădi (third-person singular present îngrămădește, past participle îngrămădit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of îngrămădi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a îngrămădi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | îngrămădind | ||||||
past participle | îngrămădit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | îngrămădesc | îngrămădești | îngrămădește | îngrămădim | îngrămădiți | îngrămădesc | |
imperfect | îngrămădeam | îngrămădeai | îngrămădea | îngrămădeam | îngrămădeați | îngrămădeau | |
simple perfect | îngrămădii | îngrămădiși | îngrămădi | îngrămădirăm | îngrămădirăți | îngrămădiră | |
pluperfect | îngrămădisem | îngrămădiseși | îngrămădise | îngrămădiserăm | îngrămădiserăți | îngrămădiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să îngrămădesc | să îngrămădești | să îngrămădească | să îngrămădim | să îngrămădiți | să îngrămădească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | îngrămădește | îngrămădiți | |||||
negative | nu îngrămădi | nu îngrămădiți |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.