clătina
Romanian
Etymology
From clăti.
Verb
a clătina (third-person singular present clatină, past participle clătinat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of clătina (first conjugation, no infix)
infinitive | a clătina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | clătinând | ||||||
past participle | clătinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | clatin | clatini | clatină | clătinăm | clătinați | clatină | |
imperfect | clătinam | clătinai | clătina | clătinam | clătinați | clătinau | |
simple perfect | clătinai | clătinași | clătină | clătinarăm | clătinarăți | clătinară | |
pluperfect | clătinasem | clătinaseși | clătinase | clătinaserăm | clătinaserăți | clătinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să clatin | să clatini | să clatine | să clătinăm | să clătinați | să clatine | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | clatină | clătinați | |||||
negative | nu clătina | nu clătinați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.