găuri
See also: gauri
Romanian
Etymology
From gaură.
Verb
a găuri (third-person singular present găurește, past participle găurit) 4th conj.
Conjugation
conjugation of găuri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a găuri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | găurind | ||||||
| past participle | găurit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | găuresc | găurești | găurește | găurim | găuriți | găuresc | |
| imperfect | găuream | găureai | găurea | găuream | găureați | găureau | |
| simple perfect | găurii | găuriși | găuri | găurirăm | găurirăți | găuriră | |
| pluperfect | găurisem | găuriseși | găurise | găuriserăm | găuriserăți | găuriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să găuresc | să găurești | să găurească | să găurim | să găuriți | să găurească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | găurește | găuriți | |||||
| negative | nu găuri | nu găuriți | |||||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.