ocărî
Romanian
Etymology
From a Common Slavic *okařati.
Verb
a ocărî (third-person singular present ocărăște, past participle ocărât) 4th conj.
Conjugation
conjugation of ocărî (fourth conjugation, -ăsc- infix)
| infinitive | a ocărî | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ocărând | ||||||
| past participle | ocărât | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ocărăsc | ocărăști | ocărăște | ocărâm | ocărâți | ocărăsc | |
| imperfect | ocăram | ocărai | ocăra | ocăram | ocărați | ocărau | |
| simple perfect | ocărâi | ocărâși | ocărî | ocărârăm | ocărârăți | ocărâră | |
| pluperfect | ocărâsem | ocărâseși | ocărâse | ocărâserăm | ocărâserăți | ocărâseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ocărăsc | să ocărăști | să ocărască | să ocărâm | să ocărâți | să ocărască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ocărăște | ocărâți | |||||
| negative | nu ocărî | nu ocărâți | |||||
Derived terms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.