odihni

Romanian

Etymology

From Bulgarian отдихна (otdihna)

Verb

a odihni (third-person singular present odihnește, past participle odihnit) 4th conj.

  1. to rest, relax
  2. to repose, lie down
  3. to sleep
  4. to give rest to
  5. (euphemistic) to die, go to rest, pass away

Conjugation
    conjugation of odihni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a odihni
gerund odihnind
past participle odihnit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present odihnesc odihnești odihnește odihnim odihniți odihnesc
imperfect odihneam odihneai odihnea odihneam odihneați odihneau
simple perfect odihnii odihniși odihni odihnirăm odihnirăți odihniră
pluperfect odihnisem odihniseși odihnise odihniserăm odihniserăți odihniseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să odihnesc să odihnești să odihnească să odihnim să odihniți să odihnească
imperative — tu — — voi —
affirmative odihnește odihniți
negative nu odihni nu odihniți

Synonyms
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.