pluti
Romanian
Etymology
From plută (“raft”).
Verb
a pluti (third-person singular present plutește, past participle plutit) 4th conj.
- to float (be supported by a liquid)
Conjugation
conjugation of pluti (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a pluti | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | plutind | ||||||
past participle | plutit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | plutesc | plutești | plutește | plutim | plutiți | plutesc | |
imperfect | pluteam | pluteai | plutea | pluteam | pluteați | pluteau | |
simple perfect | plutii | plutiși | pluti | plutirăm | plutirăți | plutiră | |
pluperfect | plutisem | plutiseși | plutise | plutiserăm | plutiserăți | plutiseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să plutesc | să plutești | să plutească | să plutim | să plutiți | să plutească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | plutește | plutiți | |||||
negative | nu pluti | nu plutiți |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.