umili

Italian

Adjective

umili m

  1. plural of umile

Romanian

Etymology

From a Slavic umiliti. Later influenced by French humilier.

Verb

a umili (third-person singular present umilește, past participle umilit) 4th conj.

  1. (transitive) to humiliate
  2. (reflexive) to be in a humiliating situation
  3. (reflexive) to be humble

Conjugation
    conjugation of umili (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a umili
gerund umilind
past participle umilit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present umilesc umilești umilește umilim umiliți umilesc
imperfect umileam umileai umilea umileam umileați umileau
simple perfect umilii umiliși umili umilirăm umilirăți umiliră
pluperfect umilisem umiliseși umilise umiliserăm umiliserăți umiliseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să umilesc să umilești să umilească să umilim să umiliți să umilească
imperative — tu — — voi —
affirmative umilește umiliți
negative nu umili nu umiliți
  • umil
  • umilință
  • umilitor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.