zgăura
Romanian
Etymology
From zgăuri, plural of zgău, or from a Vulgar Latin root *excavulāre, from *cavula, from Latin cavus. Compare gaură.
Verb
a zgăura (third-person singular present zgăură, past participle zgăurat) 1st conj.
- (regional, Transylvania) to ogle, stare at intensely
- (of eyes) to plunge back deeper into the head
Conjugation
conjugation of zgăura (first conjugation, no infix)
infinitive | a zgăura | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zgăurând | ||||||
past participle | zgăurat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zgăur | zgăuri | zgăură | zgăurăm | zgăurați | zgăură | |
imperfect | zgăuram | zgăurai | zgăura | zgăuram | zgăurați | zgăurau | |
simple perfect | zgăurai | zgăurași | zgăură | zgăurarăm | zgăurarăți | zgăurară | |
pluperfect | zgăurasem | zgăuraseși | zgăurase | zgăuraserăm | zgăuraserăți | zgăuraseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zgăur | să zgăuri | să zgăure | să zgăurăm | să zgăurați | să zgăure | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zgăură | zgăurați | |||||
negative | nu zgăura | nu zgăurați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.