coborî
Romanian
Etymology
Uncertain. Probably from an older pogor, from Proto-Slavic *погоръ.
Verb
a coborî (third-person singular present coboară, past participle coborât) 4th conj.
Conjugation
conjugation of coborî (fourth conjugation, no infix)
| infinitive | a coborî | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | coborând | ||||||
| past participle | coborât | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | cobor | cobori | coboară | coborâm | coborâți | coboară | |
| imperfect | coboram | coborai | cobora | coboram | coborați | coborau | |
| simple perfect | coborâi | coborâși | coborî | coborârăm | coborârăți | coborâră | |
| pluperfect | coborâsem | coborâseși | coborâse | coborâserăm | coborâserăți | coborâseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să cobor | să cobori | să coboare | să coborâm | să coborâți | să coboare | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | coboară | coborâți | |||||
| negative | nu coborî | nu coborâți | |||||
Derived terms
- coborâre
- coborâș
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.