rumegător
Romanian
Pronunciation
- IPA(key): /ˌru.me.ɡəˈtor/
Adjective
rumegător m or n (feminine singular rumegătoare, masculine plural rumegători, feminine and neuter plural rumegătoare)
- which ruminates, chews over
Declension
declension of rumegător
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | rumegător | rumegătoare | rumegători | rumegătoare | ||
| definite | rumegătorul | rumegătoarea | rumegătorii | rumegătoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | rumegător | rumegătoare | rumegători | rumegătoare | ||
| definite | rumegătorului | rumegătoarei | rumegătorilor | rumegătoarelor | |||
Declension
declension of rumegător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) rumegător | rumegătorul | (niște) rumegători | rumegătorii |
| genitive/dative | (unui) rumegător | rumegătorului | (unor) rumegători | rumegătorilor |
| vocative | rumegătorule | rumegătorilor | ||
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.