arătător
Roumain
Étymologie
- Déverbal de a arată « indiquer » formé avec le préfixe -tor.
Nom commun
neutre | Singulier | Pluriel | ||
---|---|---|---|---|
cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
Nominatif Accusatif |
arătător | arătătorul | arătătoare | arătătoarele |
Datif Génitif |
arătător | arătătorului | arătătoare | arătătoarelor |
Vocatif |
arătător \a.rə.təˈtor\ neutre
- (Métrologie) Aiguille d'un appareil de mesure, indicateur
- (Anatomie) Deuxième doigt de la main, index
Adjectif
Adjectif 3 formes |
Singulier | Pluriel | |||
---|---|---|---|---|---|
Masculin Neutre |
Féminin | Masculin | Féminin Neutre | ||
Nominatif Accusatif |
Indéfini | arătător | arătătoare | arătători | arătătoare |
Défini | arătătorul | arătătoarea | arătătorii | arătătoarele | |
Datif Génitif |
Indéfini | arătător | arătătoare | arătători | arătătoare |
Défini | arătătorului | arătătoarei | arătătorilor | arătătoarelor |
arătător \a.rə.təˈtor\ neutre
- Qui indique, indicateur
Synonymes
- indicator : (« indicateur »)
- demonstrativ
- indicativ
Voir aussi
- Le thésaurus corps humain en roumain
Cet article est issu de Wiktionary. Le texte est sous licence Creative Commons - Attribution - Partage dans les Mêmes. Des conditions supplémentaires peuvent s'appliquer aux fichiers multimédias.