cântăreț
: cantaret
Roumain
Étymologie
- De a cânta « chanter » avec le suffixe -ăreț.
Nom commun
masculin | Singulier | Pluriel | ||
---|---|---|---|---|
cas | non articulé | articulé | non articulé | articulé |
Nominatif Accusatif |
cântăreț | cântărețul | cântăreți | cântăreții |
Datif Génitif |
cântăreț | cântărețului | cântăreți | cântăreților |
Vocatif |
cântăreț \Prononciation ?\ masculin (équivalent féminin : cântăreață)
Variantes orthographiques
- cîntăreț, orthographe antérieure à la réforme de 1993.
Dérivés
- cântăreț de operă
Synonymes
- cântător
- gurist
Cet article est issu de Wiktionary. Le texte est sous licence Creative Commons - Attribution - Partage dans les Mêmes. Des conditions supplémentaires peuvent s'appliquer aux fichiers multimédias.