amăgi

Romanian

Etymology

From Vulgar Latin *ammagīre from *magīre, *magāre, from Ancient Greek μαγεύω (mageúō, “cast a spell; bewitch”), from μάγος (mágos, “magical”); cf. also Latin magus. May be related to Catalan amagar (“hide”) and Spanish amagar (“threaten”), Portuguese esmagar, Sicilian ammagari[1], although this is unlikely.

Verb

a amăgi (third-person singular present amăgește, past participle amăgit) 4th conj.

  1. to delude, entice, tempt, seduce
  2. to deceive, cajole

Conjugation
    conjugation of amăgi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive a amăgi
gerund amăgind
past participle amăgit
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present amăgesc amăgești amăgește amăgim amăgiți amăgesc
imperfect amăgeam amăgeai amăgea amăgeam amăgeați amăgeau
simple perfect amăgii amăgiși amăgi amăgirăm amăgirăți amăgiră
pluperfect amăgisem amăgiseși amăgise amăgiserăm amăgiserăți amăgiseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să amăgesc să amăgești să amăgească să amăgim să amăgiți să amăgească
imperative — tu — — voi —
affirmative amăgește amăgiți
negative nu amăgi nu amăgiți

Synonyms

References
  1. http://www.dex.ro/am%C4%83gi
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.