declina
Italian
Latin
Portuguese
Romanian
Verb
a declina (third-person singular present declină, past participle declinat) 1st conj.
Conjugation
conjugation of declina (first conjugation, no infix)
infinitive | a declina | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | declinând | ||||||
past participle | declinat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | declin | declini | declină | declinăm | declinați | declină | |
imperfect | declinam | declinai | declina | declinam | declinați | declinau | |
simple perfect | declinai | declinași | declină | declinarăm | declinarăți | declinară | |
pluperfect | declinasem | declinaseși | declinase | declinaserăm | declinaserăți | declinaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să declin | să declini | să decline | să declinăm | să declinați | să decline | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | declină | declinați | |||||
negative | nu declina | nu declinați |
Derived terms
- declinare (“declension”)
Spanish
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.